Piața PPA-urilor în România se îndreaptă spre maturitate

3 aprilie 2025, autor Gabriel Avacaritei (Energynomics)

Contractele bilaterale de achiziție a energiei electrice (PPAs) au devenit pilonul central al finanțării tranziției energetice în Europa Centrală și de Est, pe măsură ce piețele volatile, lacunele de reglementare și dezvoltarea rapidă a energiei regenerabile îi obligă pe investitori să privească dincolo de schemele tradiționale de sprijin. În România, anul 2025 pare a fi un an decisiv, în condițiile în care piața se maturizează, proiectele ating etapa punerii în funcțiune, iar licitațiile CfD încep să transmită semnale mai clare privind prețurile. Totuși, dincolo de optimism, trei provocări-cheie ies în evidență: nevoia de mecanisme de reducere a riscurilor, complexitatea crescândă a contractelor și urgența de a aduce clarificari la nivelul politicilor.

PPA-urile sunt instrumente esențiale pentru a suplini lipsa unor piețe la termen și pe termen lung în Europa, a declarat Michał Motylewski, Energy Transition Director la Clyde & Co. „De ce este important un PPA? Pentru a vă asigura că aveți o sursă fiabilă de finanțare pentru proiectul la care lucrați”, a spus el în cadrul panelului „PPA-uri: Tendințe și riscuri” în cadrul conferinței Energy Week Black Sea organizată la București de Invest In Network.

PPA-urile sunt ancore într-un peisaj volatil

Având în vedere că piețele de energie electrică pe termen scurt devin din ce în ce mai volatile – cu prețuri negative chiar în unele intervale, în special pentru parcurile solare – PPA-urile au devenit instrumente vitale în asigurarea unor venituri stabile. Aceasta este, la rândul său, o condiție prealabilă pentru atragerea de finanțare prin capital propriu și prin împrumut. PPA-urile dau încredere, fiind o sursă fiabilă de finanțare pentru orice proiect, a subliniat Motylewski.

Joffroy Beckers, responsabilul de PPA-uri în cadrul DRI, a fost de aceeași părere: „Vedem din ce în ce mai multe prețuri negative. Acesta este motivul pentru care ne orientăm strategia către mai multă flexibilitate sau active flexibile”. Dar chiar și așa, „PPA-urile pe termen lung rămân cruciale pentru a asigura finanțarea”. În România, cumpărătorul este la putere. „Este o piață a cumpărătorilor”, iar dezvoltatorii trebuie să fie pregătiți să ofere date de începere fixe și să ofere soluții hibride, ecologice cu livrare în bandă, îndeamnă Beckers.

Pentru a câștiga încrederea și implicarea consumatorilor industriali, dezvoltatorii trebuie să prezinte un model de afaceri bine structurat și lipsit de riscuri încă din primele etape – în mod ideal, începând cu o listă de condiții (term sheet) clară și solidă care să reflecte o înțelegere solidă atât a pieței, cât și a mediului de contractare. În plus, „poate e nevoie de un agregator. Toate acestea sunt lucruri pe care trebuie să le analizați suficient de devreme în cadrul proiectului pentru a-l duce mai departe”, a insistat Motylewski.

PPA-uri complet personalizate

Unul dintre cele mai puternice mesaje ale dialogului a fost sofisticarea și personalizarea tot mai mare a PPA-urilor. Nu mai există un model standard (‚vanilla’ contract). Acum, acordurile sunt personalizate – ‚bespoke’ – pentru a se potrivi diverselor configurații de proiect, mai multor furnizori și diferitelor regimuri de reglementare. Fuphan Chou, Manager, Infrastructure Europe la IFC, a descris noua generație de PPA-uri ca fiind „extrem de personalizate”. În prezent, contractele combină riscul comercial, hedging virtual, CfD-uri susținute de stat și livrarea fizică într-un singur pachet de finanțare, a spus ea. „Nu mai este vorba despre bifarea unor căsuțe, ci despre alinierea unor elemente complexe”.

Varinia Radu, Partner, Deputy Head of EPC, CEE în cadrul CMS și CEO al Energynomics, a adăugat: „Majoritatea PPA-urilor pe care le vedem sunt intens negociate, cu mecanisme complexe de partajare a riscurilor. În România nu există un indice de piață pentru stabilirea prețurilor pe piețe la termen, așa încât trebuie să ne bazăm adesea pe referințe externe. Adăugați la acestea provocările legate de întârzierile care țin de rețele, termenele pentru obținerea certificatelor și licențelor necesare pentru începerea producției comerciale, clauzele privind prețurile negative și veți ajunge o structură extrem de personalizată, care necesită o expertiză juridică, tehnică și financiară aprofundată.”

„Cu cât implicați mai devreme avocații și finanțatorii în elaborarea condițiilor (term sheet), cu atât PPA-ul devine mai credibil”, a întărit Motylewski. „Cele mai de succes tranzacții pentru care am oferit consultanță au început la acest nivel – nu de la redactarea contractului, ci la structurarea modelului de afaceri.”

Moment de cotitură strategică

Piața PPA-urilor din România evoluează rapid. După aproape un deceniu de interdicție în timpul primului val de energie regenerabilă, contractele bilaterale pe termen lung au redevenit legale în 2022. Cu toate acestea, criza energetică și mecanismul guvernamental de plafonare a prețurilor au descurajat offtakerii industriali să încheie acorduri pe termen lung – până acum.

„Vedem în sfârșit o schimbare în comportamentul companiilor”, a spus Radu. „Odată cu ridicarea schemei de plafonare în iunie 2025, mai mulți jucători industriali revin la discuții. Mulți sunt influențați de obiectivele ESG – în special de cele din Scope 2, privind reducerile emisiilor impuse de companiile-mamă din occident.”

Andrei Manea, director executiv al RPIA, a subliniat avansul pozitiv din ultima perioadă: „[În România] am triplat capacitatea fotovoltaică instalată în patru ani. Pentru 2030, țintim 10 GW. Dar din cei 5 GW deja construiți, nu toți au PPA-uri. În 2024, am văzut deja cinci noi PPA-uri semnate [ceea ce duce totalul la 24, e.n.]. Este un început, dar portofoliul este imens și trebuie să învățăm din experiența Poloniei ca să nu repetăm aceleași greșeli legate de integrarea în rețele.”

Licitațiile CfD încep, de asemenea, să influențeze piața de PPA-uri, oferind un punct de referință cu privire la prețuri. „Rezultatele CfD, cu prețuri medii ponderate de 65 de euro pe MWh pentru energia solară și 51 de euro pe MWh pentru energia eoliană, oferă un punct de referință util”, a declarat Radu. „Dar CfD nu ar trebui să concureze cu PPA-urile – ci să le completeze. Există o cerere mult mai mare de contracte de vânzare a producției de electricitate pe termen lung decât cei 5 GW oferiți prin schema CfD.”

Viitor bazat pe rețele, împrumuturi și stocare

Toți participanții la dialog au fost de acord că integrarea în rețele este cel mai presant blocaj. „Riscul legat de eventuala întârziere de conectare a noii capacități la rețea sau, pe parcursul derulării contractului, al unor penalități generate de eventuala întrerupere de la rețea a producătorului trebuie să fie luate în considerare în PPA-uri”, a spus Radu. „Noile norme privind automatizarea și administrarea congestiilor de rețea vor afecta modul în care aceste riscuri sunt alocate în contracte.”

„O altă barieră”, a adăugat Beckers, „este lipsa offtaker-ilor solvabili în regiune. Mulți cumpărători industriali nu sunt obișnuiți cu PPA-urile și sunt precauți. Garanțiile de stat, precum în Franța sau Italia, ar putea contribui la deblocarea cererii.”

De asemenea, stocarea a ocupat un loc important în conversație, nu numai ca soluție tehnică la congestiile de rețea, ci și ca factor esențial al PPA-urilor viabile din punct de vedere comercial. „Ne așteptăm ca PPA-urile hibride – care combină energia solară, eoliană, bateriile și chiar hidro – să devină noua normalitate”, a declarat Manea. „Sunt bani disponibili pentru stocare, dar avem nevoie de modele de afaceri bancabile și de claritate privind piețele de echilibrare.”

 Este timpul pentru colaborare

Panelul s-a încheiat cu un apel la o colaborare mai strânsă între dezvoltatori, consumatori, autorități de reglementare și finanțatori. „Trăim vremuri complexe”, a spus Chou. „Dar tot de aici apare și inovarea. Dacă dezvoltați astăzi un proiect în România, nu așteptați să ajungeți la finalizare pentru a discuta cu finanțatorii. Abordați-i din timp, înțelegeți riscurile de piață și construiți parteneriate care pot face față volatilității de reglementare și de preț.”

Pe măsură ce România avansează în următoare epocă energetică, PPA-urile nu doar vor structura tranzacțiile, ci vor determina noi modelele de afaceri în cadrul tranziției verzi. Provocarea pe care o avem înainte este să ne asigurăm că aceste contracte nu sunt doar personalizate, ci și finanțabile, echitabile și scalabile. (sursa: https://www.energynomics.ro/piata-ppa-urilor-in-romania-se-indreapta-spre-maturitate-printr-un-plus-de-complexitate/)